Formular trimis, cerere pierdută: verificarea dintre site și CRM
Cum urmărești o cerere fictivă de la confirmarea din browser până la înregistrarea și alocarea ei în CRM.
Mesajul „Cererea a fost trimisă” nu dovedește singur că echipa de vânzări a primit-o. Browserul poate afișa o confirmare înainte ca salvarea să se încheie, iar notificarea poate ajunge într-un inbox pe care nimeni nu îl urmărește. Verificarea trebuie să treacă dincolo de interfață.
Urmărește aceeași cerere la fiecare pas
Pregătește o cerere fictivă cu un identificator ușor de recunoscut și o adresă de test controlată. Verifică separat răspunsul formularului, înregistrarea din CRM, responsabilul și notificarea. Nu folosi datele unui client pentru a demonstra un flux tehnic. Nu activa mesaje externe doar ca să vezi dacă butonul funcționează.
În CRM, caută identificatorul după reîncărcare, nu doar imediat după trimitere. O înregistrare afișată temporar în interfață poate masca o salvare eșuată. Notează ora și rezultatul fiecărui pas, fără parole sau conținut personal în raport.
Testează și situațiile nefericite
Apasă de două ori, reîncarcă după confirmare și întrerupe conexiunea înainte de răspuns. Verifică dacă apar duplicate sau o confirmare falsă. Dacă serverul a salvat cererea, dar browserul nu a primit răspunsul, o reluare trebuie tratată controlat, nu ca un client nou.
Dacă salvarea reușește și notificarea nu, cererea trebuie să rămână vizibilă într-o listă de lucru. Inboxul nu ar trebui să fie singura evidență a solicitărilor primite.
Definește dovada de închidere
Un test acceptat arată aceeași cerere în interfață și în stocarea nativă, cu sursă, oră și responsabil corecte. Include și ștergerea înregistrării fictive. Abia apoi verifici fluxul normal, cu permisiunile utilizatorului obișnuit.
O intervenție FIX poate delimita exact această legătură. Pentru procese care se rup între mai multe echipe, vezi CRM și procese. Spune-ne unde dispare cererea.